Evenimente marcand Ziua Holocaustului in Romania 8 octombrie 2009

Article Index

 

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (8 octombrie, ora 10:5 6) -Realizator: La ceremonia de inaugurare a Monumentului Holocaustului, se îndreaptă spre microfon, spre spaţiul în care se află cele 12 Tora, președintele României, Traian Băsescu.

Traian Băsescu: Doamnelor și domnilor, în acest an, cu prilejul comemorării Zilei Holocaustului în România, inaugurăm Memorialul Victimelor Holocaustului, expresie a cinstirii memoriei membrilor comunităţii evreiești și ai comunităţii roma, victime ale persecuţiilor sistematice și ale ideologiei urii din timpul celui de-al doilea război mondial.

A evoca tragedia Holocaustului este întotdeauna cutremurător. Nimic nu poate fi mai absurd, mai inuman, mai iraţional decât suferinţa și moartea celor care au fost prigoniţi, deportaţi și uciși pentru că erau evrei sau romi. Niciodată respectul nostru, al celor care trăim astăzi în societăţi libere și democratice, nu se va putea ridica la înălţimea și intensitatea suferinţei și a nevinovăţiei lor. între anii 1940 și 1944, responsabilitatea a apărut conducerii statului român, lui Ion Antonescu, ca de altfel tuturor celor care au tăcut și nu s-au împotrivit abuzurilor și crimelor împotriva comunităpii evreiești și ai comunităţii roma. Este o crimă care nu poate fi vreodată uitată sau minimalizată, pentru că memoria victimelor și a supravieţuitorilor Holocaustului ne aduce în faţa conștiinţei responsabilitatea de a cunoaște, de a asuma și de a transmite adevărul istoric. Amintindu-ne de cei deportaţi, de cei forţaţi să-și părăsească ţara, de cei deposedaţi de bunurile lor, de drepturile lor fundamentale, ne facem un necesar examen de conștiinpă. Astăzi, cu prilejul inaugurării Memorialului Victimelor Holocaustului din România, statul român și societatea românească își reafirmă hotărârea de a asuma trecutul, de a recupera memoria istorică în spiritul adevărului și în deplin respect faţă de valorile libertăţii și ale democraţiei.

Memorialul Victimelor Holocaustului, ridicat în capitală de sculptorul Peter Jacobi, este răspunsul matur al societăţii românești la urgenţa recuperării memoriei și a privirii critice, lucide asupra trecutului. Avem datoria de a cinsti memoria celor care au murit în număr cutremurător în pogromurile de la Dorohoi și Galapi din iunie 1940, București, ianuarie 1941, și Iași, 1941, a evreilor din Basarabia și Bucovina, precum și a romilor deportapi în Transnistria, a evreilor din nord-vestul României  deportapi  la  Auschwitz  în  194 4  de  către autorităţile maghiare de ocupaţie. Avem datoria de a le păstra vie în memoria și responsabilitatea de acţiona împotriva oricărei manifestări xenofobe și antisemite.

O rugăciune evreiască spune "Să ne amintim", așa cum sugerează și coloana Memorialului. Să ne amintim, pentru a-i cinsti pe cei care au murit nevinovaţi. Să ne amintim, pentru a spune copiilor și nepoţilor noștri tragedia Holocaustului. Să ne amintim, pentru a nu se mai repeta niciodată. Să ne amintim, pentru ca umanitatea sa nu mai renunpe niciodată la propria-i umanitate, să nu mai decadă prin violenţă, persecuţii și crime.

Doresc sa aduc astăzi omagiul în numele statului român victimelor Holocaustului, evrei și romi, și supravieţuitorilor Holocaustului. Mulpumesc tuturor celor care au făcut posibilă realizarea monumentului, una din recomandările Comisiei internaţionale pentru studierea Holocaustului din România, prezidată de domnul Elie Wiesel. Sunt convins că, în acord cu recomandările comisiei, România va dezvolta în continuare programe formative și de cercetare a istoriei Holocaustului, așa cum a inaugurat Institutul Naţional Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului din România și a lansat un manual de istorie a evreilor pentru elevii din liceu. Graţie contribuţiei tuturor celor care participă la acest proces, România își exprimă astăzi cu demnitate conștiinţa propriei responsabilităţi în faţa istoriei. Vă mulţumesc

RRA: Memorialul Victimelor Holocaustului. Mesajul președintelui Comisiei internaţionale pentru studierea Holocaustului din România, Elie Wiesel

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (8 octombrie, ora 11:02) Realizator: Este așteptat acum mesajul domnului Elie Wiesel, supravieţuitor al Holocaustului, laureat al Premiului Nobel, președinte al Comisiei internapionale pentru studierea Holocaustului din România.

Cea care citește acest mesaj este doamna Sarah Bloomfield.

Sarah Bloomfield: Este o mare onoare să mă aflu astăzi, aici, într-un moment de referinţă, după ce Guvernul României a stabilit o comisie de cercetare asupra Holocaustului în România. Este o onoare să vorbesc astăzi în fapa dumneavoastră, domnule președinte, să vorbesc în fapa reprezentanţilor comunităţilor evreiești, în fapa reprezentanţilor Comunităţii Rroma și a distinșilor invitaţi. Sunt aici ca să transmit cuvântul domnului Elie Wiesel:

"Trecătorule, oprește-te în faţa acestui monument și amintește-ţi, mai mult decât orice, el reprezintă un apel la demnitatea memoriei. Dacă ar dispărea inamicul, în ciuda înfrângerii sale militare, ar fi învins deja în războiul său contra victimelor. Chiar dacă te-ai născut mai târziu, deschide-ţi memoria celei pe care ai moștenit-o de la predecesorii tăi. Vei simţi durere, dar nu-ţi va fi rușine, rușinea va aparţine numai trecutului. Pentru că în acele timpuri, timpuri ale întunericului, când Germania nazistă a dominat multe ţări, între care și pe a ta, un popor întreg, poporul evreu, a fost condamnat la umilinţă, la suferinţă, la tortură, la disperare, la moarte. Da, șase milioane de fiinţe umane, bărbaţi, femei și copii, viitori premianţi Nobel care ar fi putut vindeca umanitatea de unele din bolile sale incurabile au dispărut din voinţa asasinilor. Cele mai multe victime au pierit în camerele de gazare, alţii, în gropi comune sau din cauza foametei și bolilor, în ghetouri. S-a întâmplat aceasta din cauza antisemitismului ancestral? Albi factori au contribuit, desigur. Dar fără antisemitism, Auschwitz nu ar fi existat.

Aici în această ţară minunată și în Transnistria sub regimul criminal al lui Antonescu, aliat al Berlinului, sute de mii de evrei au suferit persecuţii și asasinate în pogromuri sângeroase. Ei nu putea să spere în protecţia poliţiei și a armatei pentru că acestea încarnau primejdia. Peste tot, cu puţine excepţii, umanitatea a fost călcată în picioare. și liderii voștri politici au avut curajul să recunoască aceasta, acceptăm concluziile comisiei internapionale a istoricilor, iar acest monument este doar una din expresiile concrete ale acestei recunoașteri. Aceasta aduce onoare naţiunii tale. Deci amintește-ţi trecătorule, în timpul acelor ani pentru prima dată în istorie, "a fi" a devenit o crimă ce se pedepsea cu moartea. în ochii inamicului, dacă evreul se născuse, el trebuia să moară. Acest monument te va ajuta pe tine ca și pe noi topi să facem în așa fel încât trecutul celor în vârstă să nu devină viitorul celor tineri".

Realizator: Aţi ascultat așadar în traducere în limba română mesajul pe care l-a adresat participanţilor la această ceremonie de inaugurare a Memorialului Holocaustului, domnul Elie Wiesel.Așadar ne aflăm într-un spaţiu în care vor rămâne cel puţin 5 mementouri pentru ceea ce a însemnat suferinţă celor ale căror suflete au trecut prin Holocaust și care ne transmit mesajul acesta, subliniat si de președintele Traian Băsescu. Să ne amintim pentru a nu se mai întâmpla niciodată.  în acest spaţiu,urmează alocuţiunile domnilor Liviu Beriș, supravieţuitor al Holocaustului, președinte al Asociaţiei evreilor din România și apoi al domnului Dumitru Trancă, supravieţuitor al Holocaustului, membru al Comunităţii Rroma din România. în câteva momente urmează să se dezvelească placa memorialului și apoi urna, o urnă memorială va fi introdusă în spaţiul incintei memorialului care este un bloc de beton aparent care pare neterminat, tocmai pentru a sublinia ca și coloana, monumentul acesta de 17 metri, ruginită câte ceva din răceala și din spaţiul atât de puţin propice vieţii, din răceala locurilor neprietenoase în care victimele Holocaustului au fost încarcerate și și-au găsit sfârșitul. Așadar veţi putea veni să vedeţi acest spaţiu care este rigid, auster, în care inclusiv o șină de tren duce în depărtare pe ''Via Dolorosa" pentru a reaminti că trenurile cu deportaţi au dus la moarte, cum se spunea ceva mai devreme, 6 milioane de suflete. încheiem aici transmisiunea directă urmând ca pe parcursul zilei să vă ţinem la curent cu alte momente care marchează această zi a Holocaustului în România, care marchează faptul că în anul 1941, la 9 octombrie, începeau deportările evreilor români către Bucovina si Transnistria.

Realizator: Mulţumim. Moment plin de simbolism, un monument de 17 metri în memoria celor care au trăit ororile Transnistriei și întoarcerea sulurilor de Tora, două evenimente la care Radio România v-a făcut părtași.

RRA: La București  a fost inaugurat Memorialul Victimelor Holocaustului în România

RADOR (8 octombrie) - Memorialul Victimelor Holocaustului în România a fost inaugurat astăzi, la București. Prezent la eveniment, președintele Traian Băsescu, a reafirmat că România este hotărâtă să-și asume trecutul, adăugând că Memorialul reprezintă expresia cinstirii memoriei membrilor comunităţiilor evreiești și rome, "victime ale persecuţiilor din timpul celui de-al doilea război mondial. aeful statului, alături de Liviu Beriș, reprezentant al comunităţii evreiești, și Dumitru Trancâ, reprezentant al comunităţii rome, supravieţuitor al Holocaustului, au dezvelit placa comemorativă a Memorialului. Ei au depus și o urnă cu pământ din gropile comune din Cimitirul Podul Iloaiei, unde se află victime ale pogromului din 1941 de la Iași.

(RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂTl -  8 octombrie, ora 13:04) RRA: La Bucure0ti, a fost inaugurat Memorialul Victimelor Holocaustului

RADIO ROMÂNIA ACTUALITATI (8 octombrie, ora 13:18 ) -''Radiojurnalul de prânz''. Realizator: Radu Șarpe

Realizator: La București, a fost inaugurat Memorialul Holocaustului, în prezenpa mai multor supravieţuitori evrei și romi. între anii 1940 și 1944, au fost deportaţi și uciși sute de mii de evrei și zeci de mii de romi. Pe ansamblul memorial, stă scris: "Poporul evreu trăiește". Evenimentul a fost organizat sub patronajul președintelui Traian Băsescu. Carmen Gavrilă.

Menahem Hacohen: Obligaţia oamenilor este să descopere răul din instinctul omului și să lupte cu acesta înainte ca el să poată înclina balanpa către facerea de rău. Răul are mai multe fepe. Uneori, el este întruchipat în Amalec, altădată este vorba despre napionalism, alteori el se arată sub formă de rasism, xenofobie, fascism, comunism totalitar, însă întotdeauna răul se ascunde în spatele unei fepe inocente, a unei fepe care neagă crima și Holocaustul și care parcă vorbește cu cuvintele aparent nevinovate ale lui Cain: "Nu știu. Sunt eu oare păzitorul fratelui meu?".

Reporter: Memorialul Victimelor Holocaustului se ridică în centrul Bucure0ţiului, pe Splaiul Unirii, și este format din cinci sculpturi și o incinta memorială.

Astăzi,
acolo a fost depusă o urnă cu pământul din gropile comune în care au fost aruncaţi evreii în timpul celui de-al doilea război mondial. Președintele Traian Băsescu a făcut un recurs la istorie.

Traian Băsescu: Avem datoria de a cinsti memoria celor care au murit în număr cutremurător în pogromurile de la Dorohoi și Galabi, din iunie 1940, București, ianuarie 1941, și Iași, 1941, a evreilor din Basarabia și Bucovina, precum și a romilor deportapi în Transnistria, a evreilor din nord-vestul României deportapi la Auschwitz în 194 4 de către autorităpile maghiare de ocupapie.

Reporter: Memorialul este dedicat nu numai evreilor uciși, ci și romilor deportaţi în Transnistria. Dumitru Trancă, supravieţuitor al Holocaustului, membru al comunităbii roma, povestește că avea nici 14 ani când a fost dus pe jos din România în Transnistria împreună cu familia.

Dumitru Trancă: Nici 10% nu am venit de acolo din cei care am plecat, nu am mai venit înapoi. Ce să vă mai spun? Este o tragedie complexă a noastră, a romilor.și ce ne pare bine și nouă acum e că suntem și noi trecuţi la Holocaust. ca să ne știe toată lumea. Nu au știut toţi și despre romi, ca și romii au fost /trecuţi și deportaţi în Transnistria.' Realizator: Octavian Coman a strâns și alte mărturii ale supravieţuitorilor Holocaustului.

Mă aflam în Iași, aveam 19 ani. Eu aveam nici 14 ani împlinipi. Am  fost  deportat  împreună  cu  topi  evreii  din localitatea Herpa. Acum este sub jurisdicpie ucraineană.

Reporter: Abi fost duși la tren. Cum arătau trenurile acelea?

-: Trenuri de marfă, de vite, de cereale, nu erau trenuri de persoane. în vagonul meu, am fost 137.

-: în august 1941, pe jos, am fost sub pază, am fost deportapi și am ajuns într-un lagăr de tranzibie din nordul Basarabiei întâi.

-: Mi-a fost foarte ușor să număr când am coborât. Dupâ^ 9 ore pe o distanpă de 20 de kilometri, Iași - Podul Iloaiei, care se parcurge în maximum o jumătate de oră cu un tren personal, pe noi ne-au purtat pe diferite linii 9 ore. în vagonul meu și nu numai într-al meu era un strat de bălegar proaspăt de vreo 30 de centrimetri, acoperit cu praf de var nestins care împreună au dat o temperatură greu de suportat. Am ieșit 8 din 137. 129 de morpi am avut în jurul meu.

-și cine rămânea în urmă era împușcat.

Reporter: Api pierdut prieteni pe parcursul acestei "călătorii"?

-: Nu, nici nu mai știu, pentru că deseori nu m-am mai întâlnit cu oamenii cu care am pornit. M-am văzut cu un bătrân care rămăsese în urmă, e împușcat.

-și datorită dezhidratării care era... în vagoane, se striga: apă, aer. Că de ce am murit? Din lipsă de aer și de apă. Deci am fost gazapi. ai eu am spus acest lucru: trenurile morpii din Iași, Podul Iloaiei - Iași - Călărași, au fost primele camere de gazare pe robi.

-: Vreo 60 de kilometri dincolo de Nistru și acolo ne-au introdus într-un grajd și am stat în grajdul respectiv. Acolo, și murdari, și păduchii au apărut și au început de-acum și primele cazuri de exantematic. Reporter: Ce boală este aceasta?

-: Tifosul exantematic este o boală contagioasă care este transmisibilă prin păduchi și care determină o mortalitate foarte mare.

-: Când ești întrebat de multe ori: măi, oameni buni, de ce comemorapi voi în fiecare an Holocaustul ăsta? îl comemorăm, răspund eu, cu un singur motiv, ca așa ceva să nu se mai întâmple.