Comunicat de presa

FEDERAȚIA COMUNITĂȚILOR EVREIEȘTI DIN ROMÂNIA – CULTUL MOZAIC (F.C.E.R.-C.M.) 

București, Str. Sf. Vineri, 9 – 11 

 

Plăci comemorative în amintirea evreilor deportați în Transnistria

 

 

     La împlinirea a 75 de ani de la începutul deportării evreilor bucovineni în Transnistria, în contextul comemorării Zilei Holocaustului din România, la inițiativa F.C.E.R.-C.M. (împreună cu Comunitățile Evreilor din Suceava și Rădăuți), cu parteneriatul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (I.N.S.H.R.) și cu sprijinul Ministerului Transporturilor (al Regionalei C.F. Iași), JDC România, Consiliului Județean Suceava, a primăriilor din localitățile Rădăuți, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Siret și Suceava și a Muzeului Bucovinei din Suceava, în zilele de 6 ș 7 octombrie au avut loc o serie de evenimente cuprinse într-un proiect destinat păstrării memoriei evreilor bucovineni deportați în Transnistria. Proiectul se adaugă celui realizat în urmă cu doi ani în orașe din Ardealul de Nord și care avea ca obiectiv comemorarea împlinirii a 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord în lagărele naziste, în special în cel de la Auschwitz.

      Moderatorul ceremoniilor comemorative din gările din sudul Bucovinei a fost consilierul Radu Belu, de la Regionala CFR Iași, printre participanți numărându-se președintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat, vicepreședintele Federației, Ovidiu Bănescu, rabinul Rafael Shaffer, prim-cantorul Iosif Adler, directorul general al INSHR, Alexandru Florian, directorul Centrului pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, Adrian Cioflâncă, președintele Asociației Evreilor din România Victime ale Holocaustului, dr. Liviu Beris, directorul Oficiului Cultură, Artă Media, Robert Schorr (F.C.E.R.), director Silvian Horn și consilier Silviu Vexler (F.C.E.R.), președinții comunităților evreiești (C.E.) din Suceava -  Sorin Gold, Iași - Abraham Ghiltman, Rădăuți – Igo Koffler și Satu Mare - Nicolae Decsei, istoricul Carol Iancu, profesor la Univ. din Monpellier, mai mulți supraviețuitori ai lagărelor transnistrene, reprezentanți la vârf ai autorităților locale, numeroși reprezentanți ai F.C.E.R. și ai C.E. București. Menționăm prezența permanentă la comemorări a episcopului vicar patriarhal Ieronim Sinaitul, precum și participarea la Suceava a arhiepiscopului de Rădăuți și Suceava, Pimen.

      Din întreaga Bucovină au fost deportați în Transnistria 91.845 de evrei, peste 22.000 provenind numai din Bucovina de Sud. În ziua de 6 octombrie, în gările și la sinagogile din Rădăuți, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului au fost dezvelite plăci comemorative, iar rabinul Rafael Shaffer, prim-cantorul Iosif Adler, împreună cu Aurel Iovițu și alți membri ai F.C.E.R și C.E. București au ținut ceremonii religioase mozaice.

      Din Rădăuți și localitățile învecinate au fost deportați, în ziua de 15 octombrie, 9169 de evrei, femei, bărbați, bătrâni și copii, numai o mică parte dintre aceștia scăpând cu viață. După cum se arată în textul de pe plăcile comemorative de la gările și sinagogile din toate localitățile menționate, deportările au avut loc la ordinul lui Ion Antonescu, conducătorul din acea vreme al statului român, în cadrul politicii antisemite și de purificare etnică promovate de guvernul de atunci de la București. Evreii au murit, se arată în textul de pe plăcile comemorative, fie din cauza execuțiilor sumare, fie a bolilor, frigului și foamei care bântuiau toate lagărele din Transnistria.

     Tot pe 6 octombrie, în localitatea Fundu Moldovei a fost comemorată personalitatea primarului Cernăuțiului, Traian Popovici, salvator a circa 20.000 de evrei. A fost vizitat liceul care poartă numele acestei remarcabile personalități, care a arătat că, și în vremuri de teroare, au fost români, mai mult sau mai puțin cunoscuți (figura cea mai celebră fiind cea a Reginei Mamă Elena) care au venit în ajutorul evreilor prinși în urgia dezlănțuită de guvernul fascist de la București. După oprirea de la Fundu Moldovei, delegația și-a continuat programul prin comemorările de la Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului. 

    Pe data de 7 octombrie, în afara manifestărilor comemorative de la Siret și Suceava, în cadrul cărora au fost amplasate plăci comemorative, s-au ținut alocuțiuni și s-au depus coroane de flori, la impresionantul Muzeu al Bucovinei din Suceava a fost realizat un simpozion, organizat de Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, din F.C.E.R., în cadrul căruia au fost prezentate comunicări istorice, a fost vizitată o expoziție pe tema deportărilor în Transnistria și au fost prezentate cărțile „Ultima țigară a lui Fondane” și „America de peste pogrom”, semnate de Cătălin Mihuleac.

   În aceeași zi, la Suceava a fost reinaugurată Sinagoga ”Gah”, construită în 1870, la intrarea căreia, ca și la gara din municipiu, a fost amplasată o placă comemorativă în cinstea evreilor din localitate și din împrejurimi, care au fost deportați în Transnistria.