26 ianuarie 2014 - Comemorarea Zilei Internationale a Holocaustului la Comunitatea Evreilor Brasov

 

 

Cu ocazia Zilei Internationale a Holocaustului-ziua eliberarii lagarului morții Auschwitz. a avut loc la Comunitatea noastra o impresionanta Hazkara, despre care dorim sa va informam.

 

 

 

Momentul cel mai emoționant al evenimentului a fost cuvântul  Doamnei Rachel Năstase, n. Pasternak, supraviețuitoare a Holocaustului, deportată din Miercurea Ciuc. Dupa prezentarea filmului, realizat de TVR Cluj (emisiunea Șalom-realizatoare Andrea Ghiță) cu mărturia doamnei Rachel despre momentul eliberarii ei din Auschwitz, în 27 ianuarie1945, odată cu eliberarea lagărului de către Armata Roșie,ea a povestit ,cum și-a reluat viața fetița de 15 ani scăpată ca prin minune din lumea ororilor.  

 

{bonckowall}comunitati/brasov/26-01-2014{/bonckowall}

 

 

 

˶Dupa aceea a urmat o singuratate cumplita"

 

• Este mărturia lui Rachel Năstase, una dintre supravieţuitoarele lagărului nazist de la Auschwitz.

 


Membrii Comunităţii Evreilor din Braşov le-au comemorat, ieri după-amiază, pe cele 6.000.000 de victime ale Holocaustului, cu ocazia împlinirii a 69 de ani de la eliberarea, la 27 ianuarie 1945, a lagărului de concentrare de la Auschwitz - Birchenau. Mai întîi, doi copii au aprins şapte lumînări, cîte una pentru fiecare milion din cele şase milioane de evrei căzuţi victime politicii de exterminare naziste în lagărele de concentrare din Polonia şi Germania de Est, şi una pentru milionul de non-evrei morţi în aceste lagăre. Apoi,s-au rostit două rugăciuni de comemorare a victimelor Holocaustului.

 

           Trei comemorari in ianuarie

Preşedintele Comunităţii Evreilor Braşov, Tiberiu Roth, s-a referit la însemnătatea zilei de 27 ianuarie şi a menţionat că în luna ianuarie se marchează mai multe momente care au legătură cu Holocaustul. „La 20 ianuarie 1942 s-a desfăşurat consfătuirea conducătorilor nazişti la Wansee, acolo unde s-a decis adoptarea «soluţiei finale» în ceea ce priveşte problema evreiască. Acolo, s-a decis stramutarea inspre Polonia a evreior din toată Europa. Selecţia „naturală” a acestora, prin munca fortata, infometare si boli ,iar asupra celor care ar fi rezistat urma să se aplice metode „speciale” de lichidare. În 30 ianuarie 1944, cînd deja germanii începuseră să piardă bătăliile pe frontul de est, Hitler a rostit un discurs la împlinirea a zece ani de la instalarea regimului nazist în Germania, discurs în care a vorbit, din nou, despre exterminarea poporului evreu. În sfîrşit, al treilea moment pe care îl comemorăm în ianuarie este eliberarea lagărului de la Auschwitz - Birkenau, la 27 ianuarie 1945 ,moment care coincide, spun istoricii, cu terminarea Holocaustului“,a spus Tiberiu Roth.

           Holocaustul a continuat  si dupa eliberarea  noastra"

 

Una dintre supravieţuitoarele lagărului nazist de la Auschwitz, Rachel Năstase,  a spus că, în opinia sa, Holocaustul nu s-a terminat odată cu eliberarea lagărelor, ci doar odată cu terminarea războiului. „Unii sînt de părere că Holocaustul s-a terminat odată cu eliberarea Auschwitz-ului, adică odată cu stoparea exterminării evreilor în sistem industrial. Însă, Holocaustul a continuat şi după eliberarea noastră. Am fost transportaţi spre casă în trenuri deschise în care mulţi dintre supravieţuitorii din lagăre au murit îngheţaţi, astfel că se poate spune că doar odată cu terminarea războiului, s-a terminat

 

 

 

 

 

şi Holocaustul. Cei care mai puteau merge au fost duşi din lagăr pe jos, mulţi dintre ei fiind împuşcaţi pe drum şi ştiu asta de la surorile mele“, a mărturisit supravieţuitoarea. Rachel Năstase a povestit cum s-a desfăşurat eliberarea lagărului. În noaptea de 26 spre 27 ianuarie, în adăpostul în care se afla a intrat un bărbat îmbrăcat în alb, care le-a spus celor aflaţi acolo, în limba română, că a doua zi Crucea Roşie va veni şi-i va elibera. „Am fost duşi cu toţii, de la Birchenau la Auschwitz, şi cazaţi în nişte clădiri de cărămidă şi aşa a fost eliberarea. După ce ne-am mai întremat puţin, am pornit către casă, eu ajungînd la orfelinatul din Cluj, pentru că nu aveam pe nimeni. A fost o perioadă care a lăsat urme adînci în mintea mea, sînt lucruri pe care nu le uiţi niciodată. M-a marcat foarte mult acel timp petrecut în lagăr. Ce am simţit după aceea? Aş minţi să spun că am simţit o simpatie faţă de nemţi. După aceea a urmat o singurătate cumplită, nu aveam nimic şi pe nimeni. Sînt recunoscătoare unui grup de băieţi pe care i-am cunoscut la Cluj, care ne-au îndemnat să învăţăm, aşa mi-am terminat şcoala primară, apoi liceul şi chiar facultatea devenind profesoară. Au fost vremuri foarte grele, în care am suferit de frig şi de foame, dar am trecut peste toate şi am supravieţuit acestor încercări. Pot spune că Dumnezeu nu a vrut ca eu să mor“, a mai spus Rachel Năstase.

 

            „Multumim «Monitorul expres»“

 

Presedintele Comunitatii Evreilor din Brasov a tinut sa remarce apariria, in ziarul   „Monitorul Expres“ de vineri, 24 ianurie, a articolului referitor la victimele  Holocautului care s-au născut la Braşov. „Mulţumim «Monitorul Expres» pentru aceste date importante pe care le-a publicat într-un articol care se doreşte o comemorare a celor născuţi la Braşov şi care au fost duşi în lagărele de concentrare naziste“, a spus Tiberiu Roth. El a menţionat că cele 289 de persoane nominalizate în articol s-au născut la Braşov, însă în lagărele naziste au ajuns din cu totul alte localităţi. Braşovul este unul dintre puţinele oraşe de unde nu s-au făcut deportări în masă. Dintre cele 289 de persoane, 32 au fost deportate de la Budapesta, 43 din Sfîntu Gheorghe, 9 din Tîrgu-Mureş, 26 din Cluj, 17 din Oradea, 41 din Satu-Mare, 27 din alte ţări europene.

 

Autor Harald Odăţeanu, 28.01.2014