Sub titlul enunțat și în programul de sală a avut loc la JCC – București, în 27 februarie 2011, un interesant simpozion organizat de FCER ( doamna Sibila Bin Nun). Moderator a fost acad. Marius Sala. Filologia românească s-a bucurat  în mod special de contribuția unor cărturari evrei, fie născutți în alte țări, veniți în țara noastră, fie originari din România – Hariton ( Heyman) Tiktin, Moses Gaster, Lazăr Șăineanu, Alexandru Graur, Jacques Byck, , Iancu Fischer, ș.a. 

Au participat  prof. dr. Paul Cornea, prof. dr. Paul Miclău,   cerc. pr. Maria Simionescu,  prof.dr. Francisca Băltăceanu, dr. Măriuca Stan, ca și, desigur,  Președintele FCER, dr. Aurel Vainer.  Inaintea  lucrărilor, la care au   luat parte numeroși oameni de cultură din comunitatea evreilor, dar și din afara ei, a fost difuzată o lucrare de valoare – „ Lingviști și filologi evrei în România” ( 1996)   publicată de Ed. Hasefer.  Inițiativa întâlnirii a aparținut acad. Lucia Wald, care, din păcate, nu a putut participa. Acad. Marius Sala a   menționat cele trei mari generații de filologi – prima, formată din Gaster, Tiktin, Șăineanu, a doua din Candrea, Graur, Byck, , Fischer, Lucia Wald, ultima, Solomon Vaimber, Toni Radian, matematicianul-lingvist Solomon Marcus, ș.a. .   Unul dintre dascălii apreciați de acad. Marius Sala a fost acad. Al. Rosetti.    Dr. Aurel Vainer a pus o întrebare legitimă – cum de filologia română a avut  în evoluția ei numeroși savanți evrei, la fel, în Franța, filologia a înscris numeroși cercetători evrei.  Întrebarea are multe răspunsuri.

   Prof. dr. Paul Cornea s-a referit la personalitatea lui Moses Gaster, un veritabil intelectual evreu  care și-a menținut statutul în condiții adesea improprii, inclusiv expulzarea abuzivă din țară, în 1885, la dispoziția primului ministru D. Sturdza.  Ceea ce l-a caracterizat a fost erudiția, prin care s-a apropiat de  Hașdeu, spiritul multidisciplinar, cunoașterea aprofundată a folclorului românesc, talentul de a-și expune  lucrările, harul de  scriitor. Era un „ mandarin al spiritului”.  Lucrări fundamentale, care se regăsesc în bogata sa bibliografie   justifică termenul de culturologie istorică. Cunoscut în Europa, devenit Mare Rabin  la Londra, după expulzare, el și-a continuat  fertila sa activitate, a fost invitat în țară și  primit cu mare întârziere în Academia Română, după ce fusese onorat de înalte foruri culturale europene. Spre deosebire de Hașdeu, Gaster nu era un romantic, nu avea un caracter  tumultuos, imaginativ,  era lucid, pragmatic, tenace, astfel că a reușit să finalizeze lucrările pe care și le propusese. În urma lui Hașdeu au rămas proiecte grandioase, nefinalizate. Avea și un  spirit  de clarvăzător – în 1901  spunea că veacul care începea  va sta sub semnul sabiei și focului, ceea ce din nefericire, s-a împlinit peste oricare așteptări. Aceeași premoniție a reluat-o în 1934, când politicieni din Vest se mai  iluzionau cu un Hitler manevrabil. A prevăzut, ca vechi sionist și confruntarea cu lumea musulmană.  A fost unul dintre autorii noțiunii de structură iudeo-gentilică, adică o integrare  a evreilor din  Diaspora în diverse țări.  A făcut deosebirea dintre evreitatea subalternă, gen Arendt, Leon Blum și cea manifestată deschis, gen Levinas, Dubnov.  Ateneul, Universitatea au avut în Gaster un  invitat de onoare, i-au fost prieteni, admiratori, Maiorescu, Eminescu, Caragiale, Odobescu, Hașdeu, Ispirescu, Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Mihail Sebastian.

Expunerea prof. dr. Paul Cornea a fost completată de o altă expunere a dr. Măriuca Stanciu.

Despre Alexandru Graur a vorbit  prof. univ. Paul Miclău., care a  subliniat originalitatea omului de știință, spiritul deschis, generozitatea, talentul pedagogic, antidogmatuismul. La un reproș din partea unui politruc el a răspuns – ” Eu nu fac știință cu UTM-ul”. Intervenția  jurnalistului Dumitru Graur, fiul celui evocat a adus  amănunte mai puțin cunoscute, pornind  de la un  material publicat în „Adevărul literar și artistic”, în 1990. Astel, în 1952,  ziarul central „ Scânteia”    pornea o camapanie calomniatoare la adresa a trei savanți filologi -  Al. Rosetti, Iorgu Iordan și Alexandru Graur, care nu voiau să înțeleagă „importanta” contribuție a genialului tătuc al popoarelor, I.V. Stalin.  Cei trei erau considerați cosmopoliți, iar Graur era învinuit de introducerea unor cuvinte triviale în limba română, , etc. Campania era condusă de Leonte Răutu și de șeful său, Iosif Chișinevschi.

Maria Simionescu a fost colaboratoare apropiată a  prof. dr. Jacques Byck, unul din numele de referință în lingvistica română. Au fost evocate calitățile acestuia ca om de cultură, umanismul, orizontul larg,  participarea la evoluția  cercetării în domeniul filologiei.

Prof. dr. Francisca Băltăceanu a  relatat activitatea lui Iancu Fischer în perioada când i-a fost, la început, studentă, apoi colaboratoare, 1947-2002 . Au fost puse în lumină  calitățile de om,  talentul  de pedagog, iubirea pentru știință și artă ( iubea muzica).

La discuții au participat  scriitorul Dorel Dorian, av. Constantin Vișinescu care au adus  argumente și au evocat  momente semnificative în  evoluția științelor românești, a civilizației din țara noastră. 

În final  acad. Marius Sala a făcut un bilanț al  contribuției savanților evrei la filologia românească, iar dr. Aurel Vainer a mulțumit organizatorilor și participanților pentru  acest reușit simpozion, promițând că va iniția editarea unor caiete culturale  cu tematica  dezbaterilor de acest gen. Suntem convinși că niciodată cultura și interculturalitatea nu vor fi  cenușăresele noastre.

                                         Boris Marian