Gândirea iudaică a lui Adolphe Stern 

Adolphe ( Avner) Stern s-a născut  la 14 noiembrie 1848, la București, a obținut doctoratul în drept la Leipzig, a fost primul avocat evreu din România. In 1871 a înființat, împreună cu fratele său, Leopold și cu consulul SUA la București, Benjamin Franklin Peijoto, unul din fondatorii lojei Bnei Brith din România, publicația Rumanische Post. A fost președinte  al Uniunii Evreilor Pământeni, prima organizație laică , reprezentativă, a  evreilor din România.Deputat în Parlamentul țării, a fost un consecvent apărător al drepturilor evreilor, totodată ocupându-se cu jurnalismul, traducerile din operele unor clasici germani, dar ceea ce a lăsat mai de seamă a fost  jurnalul „ Din viața unui evreu român”. A murit la 18 octombrie 1931.Parcurgem acest  jurnal extins la trei volume ( publicat la Hasefer , în 2001, sub îngrijirea lui Țicu Goldstein). Tatăl memorialistului era un giuvaergiu cunoscut de boierimea din Muntenia. Bunicul, din partea mamei fusese gravor. Copilul își va aminti toată viața moartea străbunicului, care s-a rugat până în ultima clipă a vieții, rostind cu luciditate Psalmii  Despre Domnitorul Cuza este pomenit ca un inițiator al acordării cetățeniei „românilor de rit israelit”, dar lovitura de Palat a oprit acest proces benefic. Incă din anii 1855-1863, Simion Bărnuțiu, venit din Ardeal ca profesor la Iași a ănceput să propovăduiască   o xenofobie  îndreptată împotriva „nemților și jidanilor”, apoi, la începutul domniei lui Carol de Hohenzollern , au avut loc excese antisemite, culminate cu distrugerea parțială a Templului Coral. Parlamentul a dezbătut în nesfârșite ședințe problema înpământenirii evreilor. Se știe , chestiunea a fost rezolvată abia în 1923, prin cea de a doua Constituție.Un loc special este acordat lui B.F.Peixoto, consulul american sosit în 1871  la București, un apărător al cauzei evreilor din România. In Basarabia au loc manifestări antisemite, un număr de evrei sunt implicați cu reavoință într-un proces bazat pe probe false.A. Stern participă la fondarea  unor oragnizații și publicații sioniste, „ Zionul”,.„Înfrățirea Zion”, a lojii Bnei Brith.  . In amintirile sale se referă la Eminescuși Iorga, la eroul Mauriciu Brociner, la Tratatul de la Berlin, car , din nefericire nu a avut consecințele dorite de evreimea din România, în continuare lipsită de drepturi cetățenești.In 1879, A.Stern este „naturalizat”, o formulă de exceptare de la restricțiile impuse majorității evreilor. \În 1885 îl cunoaște pe Armand Levy, o  personalitate a evreimii europene., apoi , în   1889, pe Max Nordau, an în care se înființează și Marea Lojă a Ordinului Independent Bnei Brith – România.  Manifestări antisemite la diverse întruniri, ca și acuze de „omor ritual”, acuză necunoscută înainte în țările române. Stern este interesat de soarta căpitanului Dreyfus, de poziția lui Zola, în 1898. Încep emigrări  destul de masive  ale evreilor spre Orient.  .Ronetti- Roman  scrie drama „ Manasse”,   în Rusia au loc pogromuri, grecii sunt expulzați  după un conflict  provocat.  Stern înființează o școală cu numele său, în spirit iudaic și sionist. In 1909 se înființează Uniunea Evreilor Pământeni, cu o activă prezență  în viața publică. Stern vizitează Palestina, Anglia ( se întâlnește  cu Moses Gaster, expatriat din 1885), cunoaște pe Luzzatti, în Italia.  Apar , în amintiri, din nou Iorga, apoi Goga, A.C.Cuza, cu atitudinile lor exclusiviste, extremiste. La Paris, îi  cunoaște pe Stan Golestan., dar și pe Clemenceau., baronul Edmond de Rothschild, la Londra pe Israel Zangwill. Incepe Războiul de Intregire a Neamului, în 1916, evreii participă în trupele combatante.  Pentru prima oară, după Primul Război Mondial. Adolphe Stern vorbește despre „virusul antisemit”despre care avea să vorbească, peste ani, acad. N.Cajal, fostul Președinte al FCER.  Speranța unui „cămin evreiesc”  devine țelul  evreimii mondiale, după Declarația Balfour. Imbucurătoare este și acordarea cetățeniei române evreilor, acordată la presiunea Marilor Puteri din Occident. Dar Paulescu, A:C.Cuza, C.Zelea-Codreau  instigă  tineretul la ură antisemită și la violențe. Iorga  condamnă excesele, dezicându-se de fostul său  aliat, A.C.Cuza. Profesorul Costa-Foru este bătut de studenți  legionari. In plin tumult politic, A.Stern își întrerupe Jurnalul, probabil și din motive de sănătate.    De ce vorbim de iudaismul lui Adolphe Stern? Pentru că sionismul său,  atașamentul pentru principiile  Lojei Bnei Brith   au fost expresia apartenenței sale, prin spirit și faptă la evreitate, a fost un exemplu viu pentru  ceea ce înseamnă a avea o identitate iudaică și totodată umanistă.  Cu oameni ca Adolph Stern  omenirea ar fi fost, poate, mai aproape de  mult visatul  sistem de drept, de respect între semeni.                                         

Boris Marian