Alba: Prima sinagogă de zidărie din Transilvania, reinaugurată după o restaurare ce a durat cinci ani

Sinagoga din Alba Iulia, prima de zidărie construită în Transilvania în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fost reinaugurată duminică, după ce, începând cu 2012, a fost supusă unui proces de restaurare cu fonduri provenite de la Guvernul României și Federația Comunităților Evreiești din România - Cultul Mozaic (FCER-CM).

"Noi trăim în ultimii ani o istorie nouă, făurim o istorie nouă. De ce? Luăm evenimente din trecut și le aducem la zi. Asta este și cu această splendidă sinagogă din Alba Iulia. (...) Azi este un lăcaș de cult care face toată cinstea evreilor din România, României și Europei", a spus președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Aurel Vainer, adăugând că FCER dorește refacerea monumentelor și lăcașurilor de cult.

El a menționat că sinagoga din Alba Iulia este "una dintre piesele de artilerie grea" între sinagogile din România, în prezent în număr de 86.

"De când sunt președinte, promovez cu insistență deschiderea față de ceilalți. Am ajuns chiar la o formulare ca un joc de cuvinte: prin cunoaștere reciprocă spre recunoaștere reciprocă. Acestei sinagogi îi deschidem porțile larg, și pentru vizitare și pentru o prezentare muzeistică", a menționat Aurel Vainer.

Printre cei care au participat la festivitățile prilejuite de redeschiderea sinagogii s-a aflat și Prim-rabinul Rafael Shaffe, care a citit din Tora, dar și invitați ca Arhiepiscopul Ortodox de Alba Iulia, Irineu, președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, acesta din urmă fiind și premiat cu "Medalia de onoare — Prieten al comunităților evreiești din România".

Președintele Comunității Evreiești din Alba Iulia, Lia Borza, le-a spus celor prezenți că istoria acestui lăcaș a început în 1827, când evreii de aici au dorit să-și construiască o sinagogă de zidărie. Sinagoga poartă numele de "Mareh Yezekiel" și a fost construită în timpul rabinului Ezekiel Paneth (1783-1845), care a fost și Șef Rabin al Transilvaniei.

"Reabilitarea a început din 2012. Ideea a fost a domnului Silviu Vexler, care acum este deputatul evreilor în Parlamentul României (...). Dânsul a avut ideea să începem această renovare și primii 30.000 de lei au fost aduși prin efortul dânsului de la Secretariatul de Stat pentru Culte. Ulterior, banii au venit de la Federația Comunităților Evreiești din România, de la Fundația Caritatea. Toate lucrările pe care le vedeți făcute aici, însemnând renovare, revizie, înlocuire, recondiționare, obiectele de inventar, au costat în jur de 297.000 de dolari", a menționat Lia Borza.

Despre existența unei sinagogi la Alba Iulia se știa încă de la 1656. Încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în oraș existau două case de rugăciune, una a evreilor sefarzi și cealaltă a evreilor așkenazi. În 1827, comunitatea a vrut să-și construiască o sinagogă de zidărie, dar nu a dispus de terenul necesar, pământ care a fost pus ulterior la dispoziție de către Episcopia Romano-Catolică.

Ineditul actualei sinagogi, singura care mai există în județ, este dat de faptul că are o încăpere, situată la intrare, folosită altădată ca închisoare, destinată pentru cei care făceau delicte religioase.

Pe fațada sinagogii se mai păstrează trei "mingi" de metal, chiar deasupra unei ferestre, în fapt trei ghiulele, rămase încastrate în zid încă din timpul Revoluției de la 1848.

Aproape o sută de ani mai târziu, în 20 noiembrie 1938, sinagoga a fost puternic zdruncinată de un atentat cu bombă, pus, se pare, de legionari, care a afectat un perete, mobilierul și candelabrele. Din fericire, nu au fost victime, deoarece, fiind frig, slujba se ținea în sinagoga de peste drum, construită împreună cu clădirea școlii israelite și baia rituală în perioada 1874-1883 și care beneficia de un sistem de încălzire.

Comunitatea evreiască din Alba Iulia era odinioară cea mai numeroasă din Transilvania, orașul fiind de altfel, între 1653 și 1848, singurul din Ardeal în care era permisă legal așezarea acestora, însă la ora actuală este printre cele mai mici din țară. La recensământul din 2011, doar douăzeci de persoane s-au declarat evrei în întreg județul Alba.

"Din păcate, suntem foarte puțini membri de comunitate, ne întâlnim doar la sărbătorile mari", a menționat Lia Borza.

AGERPRES/(A, AS — autor: Marinela Brumar, editor: Oana Popescu, editor online: Simona Aruștei)