Festivalul PROETNICA Sighisoara 2008

Article Index

 SERBĂRILE DIVERSITĂŢII  (Festivalul „ProEtnica”, Sighişoara, 2008) 

APROPIEREA ÎNTRE OAMENI ŞI CULTURI - PROFILAXIE ÎMPOTRIVA INTOLERANŢEI   

Intrat în tradiţie, Festivalul „ProEtnica”, ajuns la a opta ediţie, joacă un rol incontestabil în peisajul cultural românesc contemporan, cu interes crescând din partea presei scrise şi audio-vizuale. Am putea vorbi chiar de contrapunctica mişcare umanistă din care fac parte asemenea serbări ale diversităţii, într-o lume în care, prea adesea, suntem confruntaţi cu sfidarea antiumanistă, intoleranţa ţinând loc de lege, fanatismul – de raţiune de a fi. Festivalul „ProEtnica” a evidenţiat faptul că prima condiţie pentru punerea corectă în ecuaţie a oricărei formule de existenţă pentru viitor este cultivarea rădăcinilor spirituale. Şi a făcut-o magna cum laudae. Mai mult decât o pot realiza cuvintele, educaţia antixenofobă prinde prin muzică, dans, vestimentaţie. Pe scena din Piaţa Cetăţii – unul din punctele de greutate ale Festivalului – s-au perindat, timp de patru zile, tineri mesageri din rândul celor 21 de etnii trăitoare în România, al căror glas s-a făcut auzit în ţară şi în lume. Desigur, au fost relevante nu numai expresii artistice tradiţionale ale fiecărei etnii prezente în Festival, ci şi dezbateri, găzduite de Primăria Municipiului Sighişoara,  expoziţii, standuri de carte, teatru de păpuşi ş.a., toate coagulându-se într-o formulă interactivă interpreţi – public, din care s-a desprins indubitabil importanţa păstrării valorilor tradiţionale, a specificităţii, într-o societate tinzând spre globalizare. Festivalul a reconfirmat prin întregul său că numai respectul reciproc duce la armonie, la înţelegere. Oameni de toate vârstele, etniile, confesiunile au legat relaţii umane trainice în acele zile (21 – 24 august a.c.).     „ProEtnica”, ca exerciţiu al cooperării interculturale,  a reprezentat un mare punct de atracţie pentru participanţi (832) şi sponsori (73), amintea în cuvântul de deschidere directorul Centrului Educaţional Interetnic pentru Tineret (C.E.I.T.), Volker Reiter, referindu-se doar la 2008, fiindcă din 2001 până astăzi, Festivalul a reunit peste 6000 de participanţi. Laitmotivele discursurilor din deschidere au fost Anul European al Dialogului Intercultural (A.E.D.I.), prin care s-a caracterizat anul în curs şi însemnătatea Programului M.E.L.T. (Migraţie în Europa şi Tradiţie Locală), expresie a coeziunii în diversitate, a reieşit din cele spuse de reprezentanţi ai organizatorilor (C.E.I.T., Organizaţiile Minorităţilor Naţionale din România, Primăria Municipiului Sighişoara, Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, Centrul „Altiero Spinelli” pentru Studiul Organizării Europene), patronajelor (Ministerul Culturii şi Cultelor – M.C.C., Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti, Fondul Cultural Naţional), partenerilor şi finanţatorilor (M.C.C., D.R.I., Ambasada R.F.G., A.N.T). Respectiv - Hermann Conrads, din partea Ambasadei mai sus citate; Kakassy Blanka, directoarea Direcţiei Judeţene Mureş pentru Tineret; Eduard Bănărescu, directorul Centrului Cultural din Sighişoara, purtător de cuvânt al administraţiei locale; prof. univ. dr. Adrian Ivan, de la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca; Hertha Pietsch-Zuber, coordonatoarea Departamentului pentru Cultură al oraşului München; Volker Reiter, directorul C.E.I.T. 


VOCEA DISTINCTĂ A COMUNITĂŢII EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA… 

    … remarcată de oficialităţi, oamenii de cultură, jurnalişti prezenţi la această fiestă a minorităţilor naţionale, cu semnul plus în dreptul fiecărei valenţe – muzică, expoziţie, carte, simpozion, tradiţie religioasă – s-a datorat conceperii Programului (coordonator – şeful Sectorul C.A.S. al F.C.E.R., dr. ing. José Blum), dar şi unui miracol, de care istoria evreilor este plină. Miracolul a însemnat renovarea Sinagogii din Sighişoara, pe cheltuiala unui evreu american, David Blum, îndrăgostit de aceste locuri, care a transformat Sinagoga nefolosită din oraşul în care, astăzi, nu mai trăieşte decât un singur evreu, foarte bătrân, într-un centru cultual şi cultural de certă atractivitate. Fondator al Fundaţiei „Ariel”, David Blum conduce o echipă de oameni inimoşi care l-au ajutat şi-l ajută în demersurile sale nu doar în direcţia conservării şi readucerii la viaţă a unui lăcaş de cult, dar şi în scopuri umanitare. Mâna sa dreaptă în domeniul asistenţei sociale şi medicale este dr. Radu Oprean, conducătorul unui cămin de bătrâni şi persoane cu dizabilităţi, cămin model pentru orice institut cu asemenea profil din ţară. David Blum, împreună cu preşedintele şi vicepreşedintele comunităţii evreieşti din Tg. Mureş, Alexander Ausch şi Theodor Schwartz, au fost amfitrionii concertului de muzică scrisă de compozitori evrei, susţinut de soprana şi chitarista Adriana Ausch-Simmel, o artistă în apogeu, revenită din S.U.A. pe meleagurile natale, fiica preşedintelui de comunitate din Tg. Mureş, baritonul Laszlo Nagy, elev în ultima clasă de liceu, o mare speranţă a comunităţii târgmureşene, amândoi acompaniaţi cu discreţie şi sensibilitate la pian de Martha Szönyi. Programul a fost întregit de potpuriul de muzică rock şi folk interpretat de Adrian Ivaniţchi, o revelaţie – poet al chitarei - pentru cei care-l cunoşteau numai ca unul dintre iniţiatorii acestui festival. Finalul, în care au cântat împreună cei trei, a fost încă o concretizare a ideii-nucleu a Festivalului: comuniunea sufletească dincolo de bariere etnice, religioase. Tot la Sinagogă, muzicieni plini de har, baritorul Jerome Barry şi pianista Ziona Tuchler, ambii – din S.U.A., prezentaţi de David Blum, au oferit publicului un regal de cântece evreieşti tradiţionale şi piese îndrăgite din marea literatură muzicală a lumii. Toate retroversiunile din engleză în română au fost asigurate de Sibille Ben Nun, colaboratoare atentă şi eficace a coordonatorului de Program, dr. ing. José Blum. În Piaţa Cetăţii, Ansamblul coral „Bnei Milu” – dirijor Iulian Rusu, Formaţia corală „Yahad” şi o formaţie instrumentală de Klezmorim din Braşov au electrizat publicul. Nu mai puţin - faimosul A.G. Weinberger, orădean care, după `90, a cucerit mapamondul în materie de blues, prezentat de dr. ing. José Blum.  


„STRATEGIA PORŢILOR DESCHISE”

    Un moment care a concentrat interesul unui mare număr de participanţi la Festival a fost întâmpinarea Şabatului – Kabalat Şabat în aceeaşi Sinagogă. Aceasta, fiindcă a fost o punere în operă a ceea ce preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, numeşte „strategia porţilor deschise”: cunoaşterea la noi acasă, apropierea de filozofia iudaică prin intermediul unui happening, mai penetrant, poate, azi, decât lectura. Au fost şi alte elemente care au sporit anvergura evenimentului. Şabatul a fost oficiat de Prim Rabinul Şlomo Sorin Rosen, care şi-a aniversat şi ziua de naştere, a împlinit 30 de ani – Ad Mea Veesrim! –, de cantorul din S.U.A., Jerome Barry. Au fost prezenţi preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer; E.S., David Oren, ambasadorul Israelului în România, ambasadorii Radu Homescu şi Mariana Valeria Stoica, foşti ambasadori ai României în Israel; preşedintele Comunităţii Evreilor din Braşov, ing. Tiberiu Roth; fondatorul Fundaţiei „Ariel”, David Blum. De loc de neglijat - perfecta colaborare între şeful Sectorului C.A.S., dr. José Blum, şi şeful Sectorului C.I.R., Ivan Truţer, care, aflat la Cristian, a coordonat echipa de meşteri bucătari pentru pregătirea preparatelor caşer. A fost emoţia stârnită de cuvintele din deschidere spuse de dr. ing. José Blum şi David Blum. Impresia puternică a meditaţiei despre importanţa Şabatului pentru poporul evreu din Dvar Tora în română şi engleză rostit de Prim Rabin; bucuria estetică a melosului sinagogal. A fost o extraordinară ilustrare a ceea ce preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a numit, la sfârşitul ceremoniei, în sinagoga „veche-nouă”, importanţa deschiderii către lume a modului iudaic de viaţă. S-a creat o mai mare apropiere între diferite etnii şi confesiuni, aflate la aceeaşi masă de Oneg Şabat, aşa cum a simţit nevoia s-o spună cu voce tare cineva din public: „Ne cunoaştem de copii. Eu sunt român ortodox, vecinul meu – sas evanghelic, dar niciodată n-am stat la aceeaşi masă. Evreii ne-au reunit”. 


ISRAELUL – CENTRUL SPIRITUAL AL EVREILOR DE PRETUTINDENI   

 „Avem nevoie de cântec şi dans, dar avem nevoie şi de meditaţie”. A fost introducerea rostită de moderatorul simpozionului dedicat celor 60 de ani de relaţii neîntrerupte România-Israel, deputat dr. Aurel Vainer, simpozion găzduit de Sala Mare a Primăriei din Sighişoara. Un simpozion de mare succes ţinând cont de participarea numeroasă, de aleasa ţinută intelectuală asigurată de expozeurile a trei ambasatori: E.S. David Oren, ambasadorul Israelului în România, foşti ambasadori ai României în Israel, Radu Homescu şi Mariana Valeria Stoica. Simpozionul a fost deschis de dr. ing. José Blum. Primul vorbitor s-a referit la trei mari realizări ale Israelului modern (oaza de democraţie în zonă, revigorarea ebraicii, integrarea olim-ilor), poziţia singulară a României din fostul lagăr socialist în raporturile cu Israelul după Războiul de Şase Zile din 1967, refuzul de a vota rezoluţia O.N.U., care echivala sionismul cu rasismul, rolul de negociator al României în Acordul de pace israeliano-egiptean, contribuţia Alialei române în adâncirea relaţiilor România-Israel. Ambasadorului David Oren i-au fost puse întrebări privind momente din istoria Israelului modern, relaţiile economice România – Israel, cultura iudaică, relaţiile Israelului cu Diaspora. Răspunsurile au avut drept fundament convingerea că Israelul a fost, este şi va fi centrul spiritual al evreilor de pretutindeni. Perioada 1991 – 1995, în care ambasadorul Radu Homescu şi-a îndeplinit misiunea diplomatică în Israel, a fost privită din unghiul amplificării relaţiilor bilaterale, în noile condiţii ale democratizării României. Amb. Mariana Valeria Stoica a vorbit despre exemplaritatea cu care Israelul tratează problema împăduririlor, aportul Alialei române la dezvoltarea Israelului. Deschiderea Centrului Cultural Român la Tel Aviv s-a bucurat de o atenţie specială în speech-ul domniei-sale. 


NU DOAR MINUNILE, CI ŞI PARADOXURILE FAC PARTE DIN EXISTENŢA NOASTRĂ 

   Atât simpozionul, cât şi concertele, expoziţia „Sinagogi în sudul Transilvaniei”, standul Editurii Hasefer, Oneg Şabat-ul au conturat viaţa evreiască prezentă din România la parametrii reali. Şi fiindcă, nu doar minunile, ci şi paradoxurile fac parte din existenţa noastră, trebuie spus încă o dată că efervescenţa acestei vieţi este invers proporţională cu descreşterea numerică. Evenimentele au fost filmate de cameramanul Sandu Câlţia, o „istorie vie” a comunităţii în ultimii 30 de ani, şi au putut fi urmărite pe internet datorită lui Silviu Wexler, tânăr student la Facultatea de Jurnalistică, nepotul preşedintelui comunităţii evreilor din Roman. Drumul cu microbuzul, în bune condiţii, a fost asigurat de Marius Ionescu. Mulţumiri tuturor!  

IULIA DELEANU